Sări la conţinut

Referinţe electronice

Articole:

Brăila Chirei, 16 octombrie 2012

Ziarul Mara, 17 octombrie 2012

Arcaşu, 18 octombrie 2012

Infobraila, 18 octombrie 2012

EduManager, 19 octombrie 2012

Obiectiv -Vocea Brăilei, 19 octombrie 2012

ProLibro, 20 octombrie 2012

Librarian’s corner, 21 octombrie 2012

Filiala Mehedinţi ANBPR, 22 octombrie 2012

Obiectiv – Vocea Brăilei, 22 octombrie 2012

Cuvântul liber, 25 octombrie 2012

Biblioteci bihorene, 26 octombrie 2012

Graiul, 26 octombrie 2012

Ziarul Brăila, 20-26 octombrie 2012

Blogul lui Găbu‘, 27 octombrie 2012

Grupul Impact, 28 octombrie 2012

Fotografii:

Claudia Popescu

Nicolae Constantinescu

Video:

Mega TV, 19 octombrie 2012

Mega TV, retrospectiva 15-19 octombrie 2012

Cătălin Rîşnoveanu

Bibliotecar

Despre schimbare

De la începuturile sale, biblioteca, prin oamenii care au slujit-o, a fost un organism viu, care a cunoscut transformări, indiferent de vremurile istorice. Litera, prin tot ceea ce transmite ea, a fost şi rămâne piatra de temelie a progresului.

Rememorând prelegerile din timpul conferinţei, este evident pe de o parte că, indiferent de timpul folosit (trecut, prezent sau viitor), biblioteconomia românească este solid fixată pe doi piloni puternici: resursele umane şi resursele tehnologice, iar pe de altă parte că tradiţionalismul şi modernismul coexistă din dorinţa de prezervare a vechilor valori, dar şi de creare a altora noi.

În plină criză economică şi financiară, cu reduceri dramatice de salarii şi personal, precum şi diminuarea bugetelor, s-a întâmplat un lucru extraordinar, care a dinamizat (chiar dinamitat pe alocuri, în sensul bun, bineînţeles) viaţa biblioteconomică românească: Programul Naţional Biblionet, graţie Fundaţiei Bill şi Melinda Gates din SUA, derulat în ţara noastră prin Fundaţia IREX România. Prin acest program, aşa cum a subliniat în cuvântul său doamna Doina Popa, preşedinte ANBPR în mandatul 2008-2012, 1475 de biblioteci din care 1151 în mediul rural (78% din totalul de biblioteci rurale) au fost dotate tehnologic şi s-a asigurat trainingul bibliotecarilor, actualmente 540 de biblioteci fiind în curs de dotare. Sunt cuvinte puţine, dar fără îndoială, în spatele lor sunt eforturi deosebite şi beneficii incontestabile pe termen mediu şi lung.

Cuvântul cheie este “schimbare”. Au intervenit schimbări de formă, bibliotecile căpătând altă înfăţişare, dar mai ales de fond. S-au produs schimbări de mentalitate, de atitudine şi comportament, motive pentru care mi se pare justificată expunerea domnului Paul Andre Baran, directorul Programului Biblionet, Fundaţia IREX România, care a pus problema instituţionalizării schimbărilor din bibliotecile publice româneşti, tocmai din dorinţa de a păstra şi dezvolta tot ceea ce s-a câştigat până acum.

Toată admiraţia şi gratitudinea pentru cei care au înlesnit schimbarea şi mult succes celor care vor continua.

So, keep going, folks!

 

Violeta Eftime

Bibliotecar metodist

Ecouri de la Conferinţa ANBPR, ediţia a XXIII-a

Ediţia a XXIII-a a Conferinţei naţionale ANBPR a adus la Brăila aproape 200 de participanţi veniţi din toate colţurile ţării, oameni de carte interesaţi de viitorul unei instituţii-cheie în procesul de dezvoltare al unei comunităţi.

Dintre aceştia, am ales în mod aleatoriu câţiva oaspeţi care au dorit să-şi expună impresiile cu privire la oraşul-gazdă, Brăila, la organizarea, desfăşurarea şi importanţa unei astfel de manifestări.

Primul dintre aceştia, Florian Cârstea, şef serviciu Relaţii cu publicul la Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu”, Slatina – jud. Olt a subliniat: „Prezenţa noastră la Brăila este o plăcere pentru că sunteţi o bibliotecă pe care o urmărim de mult timp, fiind o instituţie care a adus o contribuţie deosebită în ultimii ani la dezvoltarea biblioteconomiei. Biblioteca „Panait Istrati” este un vârf de lance în implementarea unor servicii, a unor proiecte şi acest lucru explică şi faptul că sunteţi gazda unui eveniment atît de important. Atât la colegii brăileni, cât şi la ceilalţi veniţi din ţară, am găsit lucruri extrem de interesante pe care le-am dori aplicate şi la Olt. Am fost martorii unui schimb de experienţă benefic. Ne-am bucura chiar să putem colabora în continuare cu bibliotecarii de la Brăila, prin efectuarea unor vizite reciproce. Am avea de câştigat mult, mai ales noi, cei de la Olt.”

Titina-Maricica Dediu, bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia”, Galaţi, a precizat: „În primul rând adresez felicitări pentru organizare. S-a văzut că la Brăila este o echipă unită. În al doilea rând, remarc faptul că tema conferinţei i-a motivat pe participanţi să vină cu idei noi, cu idei de bune practici necesare oricărui bibliotecar. De asemenea, foarte interesantă a fost şi tema dreptului de autor propusă de Ambasada SUA la Bucureşti, temă care sunt sigură că va fi abordată şi cu alte prilejuri. Nu în ultimul rând, vreau să evidenţiez inspiraţia organizatorilor de a intercala reprizele de lucru ale conferinţei cu manifestări culturale foarte atractive.”

De la Sfântu Gheorghe avem opinia directorului Bibliotecii Judeţene „Bod Péter”, dr. Szonda Szabolcs: „Remarcăm tematica interesantă a conferinţei pe care, cred eu, am reuşit să o acoperim cum se cuvine. Mă bucur că am fost mulţi participanţi, având astfel un bun prilej să comunicăm mai bine. Evident, avem foarte multe mijloace de a ţine legătura, dar astfel de întâlniri propun o modalitate de interacţiune mai eficientă, mai vie.”

Directorul Bibliotecii Judeţene „Nicoale Milescu Spătaru”, Voicu Gelu Bichineţ a opinat: „Mi-aş fi dorit să particip la Conferinţa ANBPR la Moş Dumitru, la Baldovineştii lui Panait Istrati, unde colegii din ţară ar fi înţeles mai bine uriaşa personalitate a acestui brăilean. Dar nici aşa nu este rău. Pentru cei care observă atent şi merg dincolo de ceea ce se vede, este o reală bucurie să constate că Brăila, brăilenii şi Biblioteca lor reprezintă un pilon, un refugiu şi o mângâiere pentru însetatul de lectură. Gânduri bune pentru toţi truditorii din umbră care, de regulă, asigură reuşita unei astfel de manifestări.”

A consemnat,

Dan Bistricean

Bibliotecar

Pilula de umor a dimineții

În dimineaţa celei de-a doua zi a Conferinţei ANBPR, vineri, 19 octombrie 2012, atmosfera generală a fost animată de Vernisajul expoziţiei de caricatură a cunoscutului artist brăilean Costel Pătrăşcan. Omniprezent la mai toate acţiunile intreprinse de biblioteca noastră, Costel Pătrăşcan poate fi numit  cu drag, prietenul bibliotecii.

Costel Pătrăşcan

Dragoş Adrian Neagu, directorul  Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Brăila, a vorbit în deschiderea vernisajului, menţionând că tema expoziţiei  se încadrează în cadrul proiectului Dreptul de autor şi proprietate intelectuală.

Gelu Voicu Bichineţ directorul Bibliotecii Judeţene  “Nicolae Milescu Spătarul”  Vaslui şi invitatul nostru, a dorit să-l  prezinte  în câteva cuvinte pe caricaturistul brăilean, mai ales oaspeţilor noştri bibliotecari, care nu-l cunoşteau  atât de bine.

Gelu Voicu Bichineţ, Dragoş Adrian Neagu, Costel Pătrăşcan

Destinzând atmosfera  la începutul alocuţiunii cu câteva glume, ironizând oaspeţii care s-au înghesuit pentru a căpăta câte o sacoşă inscripţionată cu o caricatură sugestivă temei expoziţiei artistului, a continuat prin numirea acestuia ca fiind cel mai bun caricaturist de presă din  România. “Găseşte sensuri nebănuite pentru text prin desen, niciodată vulgar sau deplasat. Sursa cea mai importantă de inspiraţie fiind mediul politic”. Felicitându-l pentru activitatea sa, d-l Bichineţ a dat cuvântul d-lui Pătrăşcan.

Acesta a mulţumit publicului pentru prezenţă şi în aplauzele acestuia a declarat expoziţia deschisă.

Monica Gurău

Bibliotecar

Europeana – între probleme și soluții

Să amintim că Europeana – Biblioteca Digitală Europeană- inaugurează noi modalităţi de explorare a patrimoniului european printr-un portal web disponibil în toate limbile UE (http://www.europeana.eu), astfel încât amatorii de artă, literatură, ştiinţă, politică, istorie, arhitectură, muzică sau cinema vor putea accesa rapid şi gratuit cele mai mari colecţii şi capodopere din Europa, reunite într-o singură bibliotecă virtuală. Portalul permite celor interesaţi să caute şi să navigheze simultan prin colecţiile digitizate ale bibliotecilor, arhivelor şi muzeelor europene.

Dan Matei, directorul Institutului Național al Patrimoniului a prezentat la Conferință o serie de aspecte tehnice ce îngreunează activitatea de culegere și expunere a obiectelor digitale, precizând că institutul pe care-l conduce este agregatorul național pentru Biblioteca Digitală Europeană. S-au pus în evidență și unele deficiențe ale programelor europene prin lipsa de coordonare. Europeana concurează serios cu Google Books, care expune materiale atent selectate, pe baza „semnificației culturale”. În acest moment sunt voci care susţin că selecția materialului pe Europeana face progrese cantitative în detrimentul calităţii. În plus, se expun obiecte digitale fără, sau cu foarte puțină „interpretare”. Pentru a dezvolta serviciile furnizate de Europeana, sunt necesare progrese în ceea ce priveşte aspectele tehnice, în special pentru obţinerea unor tehnici de digitalizare şi conservare mai ieftine şi de mai bună calitate.

Trebuie spus că portalul Culturalia.ro este corespondentul românesc al Bibliotecii, Muzeului și Arhivei Digitale Europene. Miza acestui ambițios proiect este prezenţa patrimoniului cultural al fiecărui Stat Membru al Uniunii Europene în această „vitrină” a culturii europene, oportunitatea fiind uriașă pentru imaginea României.

Laura Caplea

Bibliotecar

Stropul de culoare – vernisajul expozițiilor de artă plastică și fotografie

În alcătuirea programului Conferinţei ANBPR organizate de Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, s-a ținut cont și de preocuparea pentru artă a unei biblioteci și implicit a bibliotecarilor săi. Astfel că, pe lângă prezentările cu tematică strict profesională, s-au realizat și două expoziții : una de artă plastică, iar cealaltă de fotografie, vernisajul acestora fiind joi, 18 octombrie 2012, începând cu ora 17,30. Amândouă prezentate de către d-l dr. Claudiu Brăileanu, şef serviciu la biblioteca organizatoare.

Expoziția de artă plastică, Colecția Adevărul” te va elibera iară nu informația a fost realizată în foaierul Casei Tineretului. Cristina Mihaela Rădulescu, tânăra artistă a impresionat publicul prin expresivitatea picturilor sale. Prin intermediul acestora ea îndeamnă la căutarea bucuriilor vieții în natură și în noi şi nu în tehnologia secolului în care trăim. Expozițiile sale personale au apreciate atât în țară cât și în afara granițelor acesteia: SUA – unde a fost și premiată, Bulgaria, Germania.

Așadar, a fost o onoare pentru noi faptul că a acceptat invitația noastră de a expune lucrările sale și în Brăila.

Expoziția de fotografie organizată în zona expozițională a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” din Calea Călărașilor nr. 54, a surprins în mod plăcut oaspeții noștri, prin numărul de 56 de fotografii, toate având imagini din județul Brăila. Expoziția s-a vrut o prezentare în ansamblu a Brăilei, fiecare artist fotograf prezentând o altă fațetă a urbei în care trăim. Șase fotografi au lucrat la realizarea acestei expoziții: Corina Ciuraru şi Claudiu Brăileanu – şefi serviciu la Biblioteca Judeţeană Brăila, Alina Moldoveanu – fost bibliotecar brăilean, Cornel Crătineanu, Sorin Rizu și Liviu Dediu.

Temele fotografiilor au fost variate. A fost imortalizată Dunărea înghețată, fântâna cinetică – unul din punctele de reper majore ale Brăilei moderne, Castelul din Grădina Mare, o amintire din vremea părinților noștri, deoarece acum este nefuncțional. S-au făcut instantanee ale străzilor, bisericilor și clădirilor vechi brăilene.

Corina Ciuraru, in alocuțiunea sa, a ținut să precizeze că se încadrează în rândul fotografilor documentariști. Impresionată de frumusețea arhitecturii țărănești brăilene, în drumurile sale prin județ, nu a putut să nu o remarce și s-o imortalizeze pentru a o face cunoscută publicului larg și pentru a nu cădea în uitare.

Vernisajul expozițiilor a fost ca o oază de culoare și sensibilitate, binevenită după prima zi a Conferinței.

Monica Gurău

Bibliotecar

Schimbarea vine din interior

Cuvântul cheie pe ordinea de zi a Conferinței ANBPR de la Brăila este schimbarea. În contextul informatizării societăţii umane, a exploziei informaţionale, rolul bibliotecii este esenţial. Nevoia de schimbare este vitală, ducând la un nou tip de cultură bazată pe comunicare. Crearea și implementarea serviciilor noi este una dintre modalitățile de adaptare a bibliotecii la aceste schimbări.

Cum bine a precizat dr. Hermina Anghelescu în prezentarea sa „Schimbarea ca oportunitate pentru bibliotecile viitorului!”- schimbarea trebuie să vină din interior, fiind un răspuns la o presiune exterioară.  Deși tradiționalismul coexistă cu modernismul în bibliotecile românești, se fac eforturi considerabile ca acestea să ofere servicii inovative de calitate și tehnologii digitale, care să ajute utilizatorii să-şi atingă scopurile personale într-o lume în schimbare. Noile servicii au transformat bibliotecile în centre de formare și instruire pentru utilizatori, cluburi, școli de vară, centre de voluntariat, puncte de informare europeană etc., încurajând parteneriatele între instituții.

Statisticile aduc în discuție și aspecte negative cum ar fi scăderea numărului de utilizatori înscriși sau de volume. Dar cea mai semnificativă și benefică schimbare  se referă la Biblionet, proiectul ce a salvat bibliotecile publice într-o perioada de criză, facilitând accesul gratuit la informație.

Tranziţia de la tradițional la modern este un proces intern, și constă în reorientarea psihologică pe care trebuie s-o parcurgă bibliotecarii, înainte ca schimbarea să devină funcţională şi să producă rezultatele așteptate. Așadar să fim deschiși  provocărilor aduse de noile tehnologii și să nu uităm ca o idee creativă poate schimba lumea.

Laura Caplea

Bibliotecar

Standurile exponanților- una din atracțiile prezente la Conferinţa Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România

Cu ocazia celei de-a XXIII-a Conferințe a Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, organizată la Casa Tineretului, din Calea Călărașilor nr.54, o serie de firme și edituri au găsit oportun să-și promoveze produsele  şi serviciile. Unii dintre cei care au expus sunt și sponsorii Conferinţei: editurile RAO, ALFA, ALL , cel mai mare depozit de carte din România, STAND –Agenție Difuzare Carte,  Şcoala Populară de  Arte  “Vespasian Lungu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila și firmele:  SC RFID S.R.L, Raiffeisen Bank şi DOCSYS.

Standul DocSys

Editurile au prezentat noutăţile editoriale iar d-nul Ovidiu Enculescu, director general al Grupului Editorial RAO a vorbit bibliotecarilor despre programul România citeşte!

Editura RAO

Standul care mi-a atras în mod deosebit atenția a fost cel al Centrului  Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila. Doamnele Lascu Rădița și Iancu Steluța, angajatele acestuia au prezentat cu multă mândrie produsele expuse. Trăistuţe, preşuri, marame, confecţionate la războiul de ţesut tradiţional, din fir natural de cânepă şi borangic. Toate acestea au culorile şi motivele tradiţionale zonei Brăilei.

Artă populară brăileană

Așadar, distinșii noștri oaspeți din toată ţara au avut ce să admire în scurtele pauze de cafea din timpul conferinței.

Monica Gurău

Bibliotecar

 

Conferinta ANBPR

<

 

 

Comunicat de presă ANBPR

ANBPR anunță organizarea celei de-a XXIII-a Conferințe Naţionale cu tema „Viitorul aparţine bibliotecilor în schimbare”, care se va desfășura în perioada 18-20 Octombrie 2012, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila.
Conferința pune în prim plan schimbarea, ca provocare majoră pentru biblioteci în contextul dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor. Sunt bibliotecile deschise și pregătite pentru schimbare? Vă invităm să discutăm viitorul bibliotecilor din această perspectivă.

Programul preliminar al evenimentului, Formularul de înscriere și  alte detalii puteți găsi în secțiunea Conferințe  sau accesând meniurile blogului.